Este joi, 24 iunie 2010. Este ziua cea mare, in care trebuie sa ne prezentam la alt medic ecograf, pentru a face morfologia fetala 4D. Avem 21 de saptamani. Probabil ca simteai, puiut, ca mami si tati vor merge sa te vada, si de aceea pe la miezul noptii era mare veselie in burtica mea. Timp indelungat te-a putut simti si taticul tau. Ce bucurie pentru el! La fel si dimineata, pe la 10.30. Il tineam pe tati in brate si radeam in sinea mea, crezand ca te va simti cum il inghiontesti. Dar dormea prea adanc ca sa poata simti ceva.
La 15.30 am intrat cu tati in cabinet. A fost cel mai dulce moment de pana acum. Imi curgeau lacrimile siroaie pe obraji in timp ce te urmaream pe ecran. In sfarsit te-am putut vedea in intregime. Ai tot echipamentul unui omulet in miniatura. Cantaresti 433 g si ai inaltimea de apx 17 cm. Ti-am putut vedea chiar si cucul! Acum suntem 100% siguri ca esti baietel, dragoste. Lui tati ii venea sa strige de bucurie. Se vedea totul atat de clar! Ai doua manute, din care dadeai intr-una. Te-am prins chiar cand bagai degetelul mare de la mana stanga in gurita. Cu cea dreapta te tot frecai la ochisor, la ureche, la nasuc. Ai doua picioruse, pe care le tineai incrucisate. Gurita se misca neincetat. Inimioare are 4 camarute si bate cu putere, celelalte organe sunt toate normale. Poza: stai turceste, mana dreapta la ureche si gurita inchizandu-se si deschizandu-se repetat. Parca ai vorbi la telefon sau parca ai fi tati cand pune muzica. Cu o mana pe butoane si cu una pe casca de la ureche. 
Doctorul ma tot intreba cu cine semeni. Mi-am dat seama dupa mai multe imagini urmarite. Ai trasaturile lui tati si ale lui Pie, bunicul tau. Ai fruntea lata, ca ei. E super fericit tati, zice ca au gena puternica.
Domnul doctor mi-a spus ca par cam obosita, sa am grija de mine si sa nu mai fac efort. In plus, sa beau mai multe lichide. Cel putin 3 l de apa pe zi. In rest, totul este ok. Am luat in greutate doar 5 kg de cand am ramas insarcinata, ceea ce este foarte bine.
Am trecut pe la Miha pe la servici, apoi pe la parintii mei. Era si Iri acasa. Ce fericire pe ei! Le-am pus filmuletul si nu le venea sa creada cat de clar te puteau vedea. Cand mami a mea a fost insarcinata, nu se faceau astfel de ecografii. Ei aflau abia la nastere ce au si daca totul este in ordine.
Am ajuns acasa si au urmarit filmuletul si Buna, Pie, Dana si Maria. Tania e plecata in tabara. Sunt foarte fericiti si ei. Danuta zice ca vei fi alintatul tuturor. Iti vorbesc, mangaie si pupa burtica, iti ureaza sa fii sanatos si abia asteapta sa va cunoasteti.
Mi se pare minunat ca data de nastere estimata este 1 noiembrie, data la care mami si tati s-au casatorit in biserica, data la care ei si-au jurat iubire vesnica in fata lui Dumnezeu. Nu e extraordinar? La 2 ani dupa...sa vii tu sa intregesti familia.
