.....si ne vom cunoaste ingerul meu .
Si realizez cat de repede trece timpul , ca de la un ghemtoc mic pe care de abia il percepeam , ai crescut si ai tot crescut pana ai devenit copilasul care se misca mereu mereu in burtica mea muuult prea mica pentru cat esti tu de voinic:) . Ne intreaba toata lumea daca am gemeni , si inca din luna a 7-a cei din jur aveau impresia ca "mai ai inca putin, nu? "
Foarte dragute momente , si foarte patrunzatoare sentimente . . . Pentru ca mi-am dorit atat de mult sa te pot pastra , sa cresti mare acolo si sa ne umpli pe toti de fericire atunci cand te vei naste ... Tu , ingerule , care ai venit atat de .....neanuntat si repejor
.
Pe masura ce trece timpul imi dau seama ca teama incepe sa dispara , fiind inlocuita de sentimentul coplesitor al dragostei si nerabdarii de a te cunoaste .. Si parca 8 luni au trecut atat de repede incat intr-un anume fel nici nu am avut timp sa ma obisnuiesc cu ideea ca suntem 2 de acum . Si totusi , momentul se apropie , si toate trebuie sa fie pregatite pana atunci . Mari "achizitii " nu am facut , si nu din cauza unor superstitii ci din simplul motiv ca nu simt sa cumpar "tone" de hainute , baxuri de pampersi , sau jucarioare dupa momentul in care te voi tine in brate .Asta e un feeling personal , si stiu ca majoritatea mamicutelor si-au facut stocuri intregi , insa ... eu sunt altfel . Am cumparat hainute pentru matern , camasi de noapte pt mine, halat , prosopele , si trebusoare din aceastea . Despre patut vom vorbi cam cu o saptamana inainte de a te naste , despre pampersi la fel, landou-ul tot asa pe ultima suta de metri . Intr-un fel ,cand intru in magazine de bebe si vad atatea hainute si jucarele frumoase , imi zic ca poate ar trebui sa trec peste conceptiile mele si sa dau frau liber cumparaturilor ....insa de fiecare data ceva ma opreste ...eh , cine stie? Hormoneii ma fac poate atat de dificila ;)
Cat despre ceea ce se intampla in "lumea de afara " , iti pot spune ca mami ta a avut 2 zile foarte grele din cauza unor dureri insuportabile de burtica. Cauza o stim: delicioasa ciorbica de perisoare din cauza careia am stat in picioare cam multisor , si dupa acest episod 2 zile nu am mai avut pace si liniste . Dar ..au trecut si acum suntem bine din nou , tu esti la fel de activ si eu pot sa stau pe scaun sau in picioare. Adevarul e ca datoram asta si no-spa-ului .Da, ajutor de nadejde no-spa-ul aceasta .
Mi-e dor de fetele mele de la munca , visez noaptea ca le mai cert , ca ne grabim cu dead-line-urile , ca sunt stresata si ....ahh ! Ce sentiment rumos sa fii in mijlocul actiunii , acolo pe baricade
Pe unde te-am mai purtat si cu ce viteze coplesitoare strabateam magazinul cu tine in burtica . Cate rochite si bluzite si de toate ai mai vazut tu in 7 luni cat te-am purtat pe acolo ...Poate mi te faci designer vestimentar
Da, da imi asum toata "vina" .
Taticul tau e si el nerabdator , poate mai ceva ca tine , si de fiecare data cand zic ca nu mai rezist si ACUM vreau sa nasc imi zice :" nuuu , trebuie sa il mai lasam acolooo ". e simpatic taticul tau sa stii ... mai putin in momentele in care imi vine sa il strand de gat pentru cat e de comod si pentru fiecare tigara de care nu reuseste sa se lase, si ne supara si pe mine si pe tine , nu-i asa???
Ne-am mutat in noua locuinta , in chirie deocamdata , si la scandalul cu vecinii necivilizati si din Evul Mediu din seara asta, tare tind sa cred ca nu mai stationam mult ( ceea ce nu suna bine pentru ca tu vii acusi acusi si nu am vrea se ne mutam iar ...sa facem curatenie iar ...sa ne ducem hainele , etc ) . Daaaar optimista din mine vrea sa creada ca dupa episodul cu politia din seara asta se vor potoli...
Deci , asteptam clipa , ne ascundem cum putem de caldurile astea , ne rugam ca vergeturile de pe burtica imensa sa treaca cu cremele care promit sa faca minuni ...si ... mult mult optimism in ciuda a multor evenimente neplacute ..