N-am crezut niciodata in dragostea la prima vedere .....pana acum o saptamana ....sau mai degraba la primul sunet.
Sunt pe masa de operatii, sunt data cu betadina si ingrozita de faptul ca simt atingerea ...mi-e frica ca voi simti cand voi fi taiata ...mi-e frica sa nu fi prins anestezia cum trebuie...am un cearsaf in fata si nu vad nimic, muzica se aude in surdina, eu aproape ca ma plictisesc si-mi pare parca rau ca nu am nimic altceva de facut intre timp. In faianta de pe perete se oglindesc niste imagini ..mai degraba umbre a ceea ce se intampla acolo dincolo de jumatatea mea constienta. Doctorita fredoneaza melodia care se aude in surdina ..e foarte relaxata ...asta ma face si pe mine sa fiu mai relaxata..ii e cam greu cu muschii mei si o aud comentand ... apoi dupa nici 10 minute de cand incepuse macelul ( asa mi se parea mie ca e) ...doamna doctor se opreste din cantat ...canta o melodie frumoasa pe care nu mi-o pot aminti nicicum...si spune impinge, nu stiu daca se refera la mine sau la astistenta care deja impingea cu mainile ceea ce stiam ca sunt piciorusele in partea superioara ..am impins si eu..apoi am simtit ceva usor parca iesind din mine ... tacere cateva secunde si un planset de copil urmat de alte mici zbierate care mi s-au parut cele mai frumoase sunete pe care le=am auzit vreodata ... mi-au dat lacrimile de fericire..radeam si plangeam simultan..vazand lacrimi anestezista ma intreaba daca ma simt bine ...probabil nu are copii ma gandesc. Apoi mi se aduce un chip rosu si dragalas gata infasat in fata ochilor..o minune ...se grabea sa se duca la bebelusi.. urmarind-o cu privirea in timp ce pleca ..o vad si pe buni in hol ..care era foarte fericita si incantata..tati nu a putut urca pentru ca in spital era un control ..care nu a plecat din preajma salii de operatii pana tarziu.. citesc pe buzele lui buni ,, ce frumoasa e!,, Apoi incepe coaserea ..eu as fi vrut sa dorm..asteptam somniferul ...am simtit o usoara moleseala dar n-am putut adormi .. poate si din cauze adrenalinei.. Doctorita intreaba ,, Ora nasterii,, se raspunde ,, 10.05,, , ,,Greutate? ,, ,, 3,500,, apoi se mira si vorbeste cu celalta doctorita (mana a doua)... zicand ca am luat destul de mult in greutate ( 22 kg ) in timpul sarcinii si cu toate astea kilogramele nu se vedeau pe mine iar burta nu parea asa de mare, in plus la ecografie aparuse de cca 3000g ...apoi spune ,,Roxana cred ca doarme,, si ma intreaba ,, Dormi? ;; raspund ca elevul prompt cand se face prezenta ,, nu ,, ce inaltime ai ? ,, ma intreaba,, nicioadata nu am stiut...spuna ca aprox 1.70 , dar stiu ca am mai putin ...apoi se cam enerveaxza cu muschii mei foarte rigizi si ma intreaba ce sport am facut intre sarcini pentru ca am muschii foarte fermi....spun ca n-am facut nici un sport...desi alergatul dupa Alex, curatenia zilnica prin casa, mersul la serviciu de multe ori pe jos, urcatul treptelor, descoperirea la pas a Bucurestiului in cautarea a diverse institutii ascunse bine ...acesta din urma ar putea fi numit chiar sport de performanta. Apoi iar ma plictisesc ...dupa o ora si ceva se termina totul, doamna doctor pleaca si incepe curatenia si muatatul la reanimare ...terapie cum s-o numi. O doamna asistenta ma sterge probabil de sange si in timpul asta incerc sa ma uit ... in lumina palida nu vad decat un picior in aer..pe care-l recunosc dupa unghia de la picior, nu simt nimic si imaginea e horror de-a dreptul ....e mai rau ca un film de groaza de Hitchcock...sper sa-mi treaca ..dar nu mi-a trecut. Apoi incepe mutarea ...eu ma ajut de coate ...trei doamne slabute pe partea inferioara ... nu stiu daca toate trei au kilogramele mele... a fost greu, patul nu era aranjat, dar am reusit sa ne mutam ... Plange pitica ..o sa continui data viitoare cand voi avea timp sau mai bine cred ca voi incepe capitolul Refacerea.
50 cm
3,500 kg
nota 9
DSCN4938.JPG (3,47 mb)