Pentru inceput am facut o mastita de lactatie urata de tot care ma trimis la urgenta si ma tintuit la pat 2 zile asa ca a trebuit sa aiba buni grija de tine pentru ca eu eram practic imobilizata. Acum iau antibiotice si nu mai am voie sa te alaptez niciodata! Imi pare rau pentru ca a fost mult prea scurta aceasta frumoasa experienta. Tu esti derutat pentru ca nu intelegi ce sa intimplat iar eu plang pentru ca ma simt ca si cum te-as fi abandonat intr-un fel sau dezamagit!
Lipsa de somn isi spune cuvantul si faptul ca toata lumea vrea sa vina sa te vada iar asta ne oboseste pe amandoi!
Bunicii tai isi iau rolul prea in serios si se invart tota ziua pe langa tine ceea ce ma oboseste teribil..si sunt nerabdatori sa cresti:)
Incerc incet , incet sa-mi recapat ritmul dinainte ..sa revin la viata sociala ..dar e greu pentru ca esti asa mic si nu vreau sa te impart cu nimeni(nici macar cu tati pe care il inebunesc cu ai grija si nu asa...)
Dar in rest suntem bine si din ce in ce mai fericita cand te privesc zi de zi!
Abia astept sa cresti sa pot sa-ti povestesc de toate...sa vad cum descoperi lumea si sa ma bucur de realizarile tale.
Te iubeste mami mult de tot, si tati te iubeste(chiar daca situatia e complicata in acest moment).
Acum Dragos , o sa ne luam la revedere de la acest jurnal, sa lasam locul altor mamici fericite sa povesteasca experientele lor, multumim pentru ocazia oferita si ca ne-ati ajutat sa trecem mai usor perioada de asteptare si numai realizari!