Intotdeauna m-am intrebat de unde vine denumirea de nastere
Lamaze, dar niciodata nu am avut suficienta curiozitate ca sa caut niste
informatii la urma urmei banale. Azi le-am aflat... Nasterea Lamaze poarta
numele doctorului francez Fernand Lamaze care, in 1940 a dezvoltat si promovat
diverse tehnici de nastere naturala, ca o alternativa la diversele interventii
chirurgicale in vederea nasterii. Metoda in sine, a devenit inssa populara mai
ales dupa aparitia cartii Thank You Dr. Lamaze, publicata in 1959, in SUA de
Marjorie Karmel, ca urmare a experientei nasterii traita de aceasta. Cred ca ar
fi interesant de citit, chiar daca au trecut cateva decenii de atunci... in
fond, nasterea naturala e aceeasi de cand lumea... E aceeasi, insa conteaza
foarte mult cum traversezi aceasta experienta, ca viitoare mamica. Desigur, sunt
travalii mai grele si travalii mai usoare, in functie de organism si de alti
factori, ansa filosofia Lamaze promoveaza ideea ca mare parte din suferinta
generata de nasterea naturala poate fi indepartata prin diverse metode cat se
poate de naturale.
Aseara am mers la sedinta Lamaze de pregatire pentru nastere,
inclusa in pachetul de nastere la Arcadia. Vazusem la televizor sau pe net
imagini de la astfel de sedinte, insa eram destul de sceptica cu privire la
utilitatea rol reala. Aseara am avut insa ocazia sa imi schimb parerea si asta in
mare parte specialistului de la Arcadia, kinetoterapeutul Adina Casapu,
educator prenatal certificat Lamaze. Desigur, multe lucruri le stiam de la
prima nastere si nu pentru ca mi le-ar fi spus cineva, ci pentru ca le-am trait
pe pielea mea si le-am invatat din zbor, de nevoie... Imi dau seama insa ce
bine mi-ar fi prins daca le-as fi stiut si atunci de la un specialist, care sa imi
explice pas cu pas cum va fi totul si, mai ales, ce bine mi-ar fi prins sa aud
cateva experiente reusite ale altor mamici care au nascut natural. Una peste
alta, intalnirea cu Adina mi-a prins foarte bine, pentru ca am aflat o multime
de lucruri noi despre semnele nasterii (in afara celor pe care le stie toata
lumea), despre pozitiile de relaxare in timpul ultimelor saptamani de sarcina si
in timpul travaliului si al nasterii, despre ceea ce ar trebui sa faca orice
proaspata mamica dupa ce naste pentru a se recupera, nu doar din punct de
vedere estetic, ci medical... Mi-am clarificat si partea cu exercitiile Kegel care chiar ma interesa, pentru ca am constatat ca in ultima vreme imi controlez din ce in ce mai greu muschii din zona perineului. Si, recunosc, m-am mai linistit un pic si in legatura cu epizotomia (spaima mea, dupa trauma pe care am suferit-o la prima nastere...). Partea practica a fost binevenita. Doamne, ce
relaxante sunt mingile alea si ce rau imi pare ca nu mi-am cumparat una pana
acum. Cred ca as fi spus adio la peste jumatate din durerile mele de spate...
Acum nu stiu daca mai are sens pentru trei saptamani sa imi mai cumpar una,
dar, ca idee... e bine de stiut pentru viitoarele mamici ca o minge medicinali,
de aceea uriasa, face minuni cand burtica e mare. Numai ca, din cate am inteles,
trebuie avut grija la diametru... in functie de inaltime.
Cel mai dragut a fost ca la sedinta a mers si Dragos,
care a ascultat cu mai mult interes decat m-as fi asteptat totate informatiile.
Iar punctul culminant a fost vizionarea unui filmulet cu trei exemple de
travaliu si nastere, la care asistau si taticii. Era atat de emotionant... si l-am
simtit pe Dragos emotionat... mi-a luat mana si-a mi-a strans-o tare... Iar la intrebarea
Adinei daca ar putea sa participe la nastere sau daca il sperie ideea a raspuns
foarte natural ca ar putea participa si i s-ar parea ceva extrem de emotionant.
Am ramas surprinsa... Știu ca atunci cand vine vorba de bebe e topit si se
schimba brusc, devine extrem de sensibil...dar... nu credeam ca va raspunde asa.
Și cand te gandesti ca o viata intreaga traim cu iluzia ca ii cunoastem foarte
bine pe cei pe care ii iubim...